Valentina

Este luni…

Clasic, fara remuscari, un nou inceput… de saptamana, de luna…

Este a doua zi din februarie… Da… Si ce-i cu asta?

Mereu am fost preocupata de cifre, de calcule facute fara a avea vreo importanta…

Sunt a doua fiica, dar pentru familia mea, asta a insemnat sa fiu ultima…

Este a doua luna din an, cea mai frumoasa poate din tot anul, februarie provoaca prin ceea ce este: anunta sfarsitul iernii si sarbatoreste dragostea cum nu se poate mai frumos…

Nu stiu de ce, dar ma indragostesc mereu de imaginea iubirii care continua sa renasca, ca mai apoi sa o uit peste zi, iar in noapte sa ma mangaie cu pete de alb si de verde, ghiocei smeriti in padurea de vise…

Imi doresc o intalnire, asa cum se cuvine…

Ma simt Valentina celui care va veni ca o furtuna linistita in viata mea…

Poate eterna Valentina a anilor care au trecut…

Zgomot de primavara va tasni din inima mea, aruncand scantei … in jur… schimbandu-mi numele pe moment… in Valentina…

Chiar se va intampla ?